Wraps
Cred ca ne place tuturor mancarea elaborata, cu multe ingrediente care se imbina delicios, gatita cum trebuie, insa mai sunt si zile cand vrem doar sa mancam ceva bun si care se face repede 🙂 . Iata va recomand ceva rapid pentru zilele cand nu aveti mult timp la dispozitie – wraps.
Chiar daca se face rapid si reteta e scurta, nu pot sa trec peste o mica incursiune in istoria acestui sandvis cu lipie. Iata, „wrap-ul” este preparat si savurat inca din 1900 de catre mexicani (care ii denumesc burritos 🙂 ), armeni, greci si turci. In forma lui actuala, a aparut prin 1990, prin adaptarea burittos la o varianta americana, care a avut succes imediat. Astazi gasim acest preparat in multe sortimente si cu multe denumiri localizate , dar ce e este cert si ce deosebeste wrap-ul de sandvisul clasic cu paine, este faptul ca, in cazul wrap-ului lipia invaluie in intregime continutul.
Supa clara de pui (cu galuste)
Considerata de-a lungul timpului drept un remediu natural impotriva simptomelor racelii, supa de pui este unul dintre cele mai raspandite preparate. Primele evidente apar in 20.000 i.Hr. , pe vremea aceea fiind destul de greu sa fierbi ceva :). Aceasta notiune , de „a fierbe” nu a existat pana cand nu au fost descoperite primele recipiente care se putea tine apa. Pentru inceput se foloseau piei de animale , iar apa fierbea datorita pietrelor fierbinti.
Cuvantul „supa” vine din franceza – soupe , care la randu-i provine din latina – suppa ( care insemna paine inmuiata intr-un amestec lichid) , care are de altfel, o sursa germanica ( legata tot de actiune de a inmuia o bucata de paine intr-o supa sau tocanita subtire si lichida).
Poate credeati ca „restaurant” a insemnat intotdeauna ceea ce stim ca e azi, si anume – un loc de luat masa, insa cuvantul „restaurant” ( insemnand oarecum „a reface”), era folosit in Franta in secolul al 16-lea, pentru a face referire la o supa foarte concentrata si ieftina, vanduta de comerciantii ambulanti pe strada, acestia promovand supa drept un antidot pentru oboseala psihica 🙂 . In 1765, un antreprenor din Paris a deschis un local unde servea numai supe , de unde am mostenit cu totii notiunea de „restaurant” de astazi.
Astazi gasim supa peste tot – si la restaurant , dar si la supermarket in diverse forme – la plicuri, in cutii, in cuburi etc, insa parca tot mai buna este atunci cand o preparam acasa cu ingrediente proaspete. Iata ce ne trebuie:
Biscuiti cu caramel
Astazi avem biscuiti. Insa nu orice biscuiti, ci unii atat de fragezi incat ti se topesc in gura, mai ales ca sunt si umpluti cu caramel 🙂 .
Insa, asa cum v-am obisnuit, nu putem trece la reteta pana cand nu ne lamurim putin asupra ingredientelor si a ceea ce urmeaza sa mancam.
Caramelul se obtine in principiu, prin incalzirea zaharului pe la aproximativ 170 °C si consta in evaporarea apei , spargerea moleculelor de zahar si unirea lor din nou, intr-un alt produs cu o culoare si un gust specific, pe care il stim foarte bine 🙂 . De la chimie, trecem la istorie si rasfoind filele, descoperim ca numele are radacini latine, din latina medievala – cannamellis – si latina – callamellus – cuvinte care in principiu se refereau la trestia de zahar.
Revenind la partea practica totusi, cateodata nu e de ajuns doar sa topim zaharul pentru a obtine ce ne dorim. De exemplu, pentru acesti biscuiti, pentru caramel am folosit
Gogosi cu Nutella
Pare ca gogosile se fac de cand lumea, insa ca si lumea intreaga si gogosile au avut un inceput 🙂 . Putin neclar cand anume, insa mai toti istoricii sunt de acord ca au aparut undeva prin secolul al 19-lea. Fie ca au aparut in America de Nord, preparate de olandezi, fie ca au fost inventate de americanul Hanson Gregory in 1847 pe un vas ( care sustinea ca el le-a inventat, alaturi de gaura din centru specifica gogosilor americane), fie ca au aparut intr-o carte englezeasca de retete in 1803 in sectiune de retete americane, e cert ca au pornit cumva de pe continentul american si cel mai important in prezent este ca ele au aparut totusi si ca ne putem bucura de gustul lor 😀 .
Ceva mai comerciale in SUA (ornate cu decoratiuni din zahar, glazurate cu ciocolata etc), la noi par mai mult un preparat traditional, facut in general de bunici, servite presarate cu zahar pudra sau alaturi de branza :). Eu m-am gandit sa le mai modernizam putin si sa le umplem cu Nutella. Ce ziceti? Cat de delicios, nu-i asa ? 🙂
Sa nu mai stam pe ganduri,deci, si sa sa incepem! Iata ce ne trebuie :
Negresa de post
Dragilor, fiindca foarte multe persoane tin post in aceasta perioada, am decis sa impartasesc cu voi si o reteta de post si nu puteam propune altceva decat o reteta pentru un desert de post, nu-i asa? 🙂
Negresa de post se face foarte repede si nu contine multe ingrediente. Eu am decis sa o coc in forme mai diferte, insa puteti folosi oricand o tava normala, patrata sau rotunda.
Avem nevoie de:
