Poale-n brâu
La multi ani, Romania!!!
Dragii mei, anul trecut de 1 decembrie am decis ca in fiecare an, in aceasta zi sa testam cate un produs traditional romanesc. Daca anul trecut am fost prin Ardeal si am pregatit Placinte ardelenesti cu branza si marar , anul acesta trecem prin Moldova si ne incumetam cu vestitele Poale-n brau.
Exista multe retete de Poale-n brau sau branzoaice, insa aspectele esentiale sunt comune: aluatul, umplutura de branza si forma care cel mai probabil vine de la cum isi suflecau gospodinele fustele pentru a se apuca de facut placinte, adunatul poalelor in brau. Eu le-am adaptat dupa gustul meu si sper sa va placa!
Nu mai are sens sa stam la povesti cand ne asteapta un preparat atat de gustos :). Haideti sa sarbatorim ziua noastra, a tuturor romanilor cu acest preparat traditional si delicios de te lingi pe degete! 🙂
Rulada cu mascarpone si zmeura
Despre rulada am mai vorbit aici, despre marcarpone si aici, insa despre zmeura, desi am folosit-o in multe retete, nu am apucat sa va povestesc pana acum.
Despre zmeura gasim dovezi arheologice ca a exista in dieta omului inca din Paleolitic, iar in mitologia greaca era asociata cu fertilitatea. Zmeura nu era apreciata insa numai pentru fructe, ci si pentru frunze, care au fost folosite mult timp in scop medicinal.
Popularitatea zmeurei a continuat sa creasca si in Evul Mediu, cand a inceput sa fie folosita si in scop artistic, pe post de vopsea.
La 100g de zmeura avem: 53 calorii, 11.94g carbohidrati, 0.65g grasimi si multe vitamine, printre care vitamina C si vitamina E.
Zmeura poate fi consumata proaspata sau folosita in tot felul de sosuri si deserturi. Din multitudinea de variante, de data aceasta am decis sa fac o rulada cu crema de mascarpone si zmeura proaspata (alte retete cu zmeura gasiti aici si aici) . Iata ce ingrediente am folosit si cum am procedat:
Salata de vinete
Vanata este teoretic un fruct, insa este folosita foarte des in bucatarie pe post de leguma. Se pare ca a fost cultivata initial dintr-o specie de mar amar si a existat in Asia din timpuri stravechi. In Europa nu este consemnata pana in secolul al 16-lea si initial a fost caracterizata drept un castravete mai mare :). Multi credeau ca florile si frunzele sunt otravitoare.
Vinetele au initial un gust usor amar, insa isi arata adevarata valoarea atunci cand sunt gatite si asezonate. La 100g de vinete crude avem 25 de calorii si 5.88g de carbohidrati.
In lume, regasim vanata foarte mult in bucataria indiana, de unde isi are si originea, in Franta in faimosul ratatouille, in Italia in parmigiana di melanzane, dar si la noi unde cele mai cunoscute preparate sunt zacusca sau clasica salata de vinete.
Salata de vinete am pregatit si eu si iata cum am procedat:
Crema bavareza cu sos de zmeura
Crema bavareza sau creme bavaroise este o crema undeva intre panna cotta si zabaglione. Are o textura mai aerata, datorita faptului ca procesul prin care se obtine de aseamana destul de mult cu zabaglione, pentru care stiti ca ne cade mana dand la nesfarsit cu telul la bain marie 🙂 si totusi se poate pune in forme si apoi scoasa, pentru ca are gelatina. Se poate servi cu diverse sosuri- de fructe, caramel, ciocolata..
Daca nu ii mai adaugam frisca de la sfarsit, avem o crema asemanatoare cu creme anglaise , cu care putem umple diferite tarte sau prajituri.
Iata cum se face:
Sütlaç
Sütlaç este un desert turcesc, nelipsit cred din niciun restaurant cu specific, mai ales in Turcia. Ai zice ca e un simplu orez cu lapte, dar crusta usor crocanta de deasupra, urmata apoi de orezul cremos cu lapte il face un preparat special.
La baza o budinca de orez, sütlaç este diferit prin crusta crocanta de deasupra, partial innegrita si prin faptul ca se serveste rece. Pentru a-l putea obtine, trebuie sa cufundam recipientele in apa atunci cand punem preparatul la cuptor.
Este desertul meu preferat atunci cand vizitez Turcia si de mult incerc sa gasesc o reteta care sa se apropie de original. Am reusit sa gasesc una, care cred eu, e destul de asemanatoare. Daca vreti sa incercati si voi, iata cum se face.
